Valorile Maramureșului în viziunea artistului Mircea Cantor

0
29

Săptămâna aceasta, Mircea Cantor, cunoscut artist contemporan din Oradea, a fost prezent la o întâlnire în sala de conferințe a Bibliotecii Județene “Petre Dulfu” Baia Mare. Acesta și-a exprimat aprecierea față de valorile culturale ale Maramureșului și a scos în relief lucrări pe care le-a promovat în cadrul unor vernisaje și expoziții internaționale.

Relația lui Mircea Cantor cu Maramureșul a început în 2007, când dintr-un articol de ziar a aflat că în unele sate se vindeau vechile case pentru lemn de parchet. La Bârsana Cantor a remarcat porțile de lemn, cu toată simbolistica lor. Pentru a-și face o imagine despre arhitectura zonei, a vizitat Muzeul etnografic din Sighet. Artistul a rămas uimit în fața unei case din Călinești, făcută din stejari falnici și durabili, un perete fiind construit doar din patru grinzi. Artistul a rămas uimit și de fusul cu zurgălăi.

„Cunosc Maramureșul ca-n palmă. Știu unde cumperi cea mai bună miere, de unde bei cea mai bună apă de izvor, îi cunosc pe meșterii artizani ai locurilor”, susține Mircea Cantor.

Prezent  la Festivalul Datinilor de la Sighet din iarna lui 2008, a pus bazele unei colaborări cu Petru Pop din Breb, pentru proiectul artistic pe care îl pregătea pentru Modern Art Museum din Oxford. Cu Victoria Berbecar, din Botiza, a colaborat pentru realizarea covorului său cu îngeri și avioane, inspirați din fresca de la Sucevița.

“Am fost foarte impresionat de modul în care țeseau femeile din Botiza și pentru expoziția din Anglia, care a fost itinerantă la Oxford, Bristol și Camden, am dus covoarele maramureșene vopsite în culori naturale, o tradiție vie, care pentru mine reprezintă unul dintre cele mai valoroase lucruri din cultura tradițională contemporană. Pentru expoziția din Bristol, am făcut o poartă maramureșeană sculptată în lemn de stejar, încrustată cu elementele structurii moleculare ADN, care reprezintă un pom al vieții personale, lucrarea de artă fiind îmbrăcată în foiță de aur, corespondența vizuală a sacralității”, a declarat artistul.

în 2011 a fost invitat de Ambasada Franței în Statele Unite, ca să facă o expoziție la Washington. Acolo a dus covoarele din Botiza și au fost “cireașa de pe tortul” acelei expoziții. în cadrul vernisajului a dus și un atelier de țesut covoare pentru copii, coordonat de Victoria Berbecar, și o expoziție de fotografii cu tehnica de țesut și vopsire a covoarelor din Maramureș.

“Maramureșul e încă viu, există tradiție, sunt femei care țes, sunt meșteri care cioplesc, sunt apicultori care îngrijesc albine, sunt tot felul de meșteșuguri care merită puse în valoare. Spre deosebire de Occident, unde cercetătorii reconstituie tradițiile din cărți, copiii din Maramureș încă au șansa să învețe de la părinții și bunicii lor, care încă mulg vaca, fac brânză, ară pământul. Farmacia sufletului e vie, sunt oamenii din aceste sate, care ar putea fi ajutați… |n ziua de azi este greu să-i scoți pe tineri din fața ecranului, dar trebuie să le dai alternative și în acest fel să contribui la dezvoltarea lor sufletească”, a concluzionat Mircea Cantor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here