Cum își petreceau vârstnicii zilele de odihnă?

0
18

Mai demult erau alte obiceiuri, alți oameni și alte vremuri. Bunicii și părinții noștri aveau altfel de rânduială în zilele de dumincă.

O femeie de 76 de ani, din localitatea Groși, ne spune că mersul la biserică în această zi era „literă de lege” pentru ea și pentru frații ei. Atunci nu exista libera alegere, duminica mergeau cu toții la rugăciune.

„La noi, duminica era lege mersul la biserică. Fie că voiam, fie că nu voiam, la mine în familie era un obicei înrădăcinat din străbuni, ca duminica toată familia să meargă la biserică. Dar pe lângă asta ne și distram. Bineînțeles, nu cum se distrează tinerii în ziua de azi, nu aveam atâta libertate. Duminica după ce veneam de la biserică se organiza <<Danțul la șură>> sau <<Verjelul>>. Veneau feciorii acasă la părinți și ne cereau. Apoi, până la ora 15.00, mergeam cu ei la joc. Când se făcea ora 15.00, muzica se oprea și toată lumea revenea la biserică pentru rugăciunea de seară, abia după aceea ne întorceam iar la <<Verjel>>. Ce mai era diferit pe atunci, fetele nu plecau singure de acasă, mergeau însoțite de mame. Și nu stăteau până noaptea târziu, numai până la ora 20.00, după aia fiecare ne duceam la casele noastre. Duminica, de la ora 10.00, pe vremea mea erau și foarte multe nunți. Pe atunci nu se organizau nunțile de sâmbătă seara, erau nunțile de zi, de duminică, cum puține mai sunt. Când nu mergeam la joc, mergeam la nuntă și tot ne distram într-un fel sau altul”, ne povestește femeia din Groși.

Duminica la muncă sau la film

Tanti Ileana își petrecea majoritatea duminicilor la muncă sau cu prietenul, care mai târziu i-a devenit soț.

„Duminica, de multe ori, mi-am petrecut-o la muncă. Am lucrat de tânără la (fabrică de – n.r.) confecții, în Baia Mare și, în multe duminici eram acolo. |nainte de asta, când eram studentă, locuiam într-un cămin studențesc, iar acolo mi-am făcut un prieten, pe fostul soț. Eram vecini de cămin, de bloc și, categoric, ne petreceam duminicile împreună. Ne plimbam sau ne găseam noi activități, important era să fim amândoi”, spune Ileana Merschi, de 72 de ani, din Baia Mare.

Maria din Baia Mare ne povestește că mersul la film era o adevărată bucurie pentru generația ei.

„Am avut o tinerețe frumoasă, pe care am prețuit-o tare mult. Mă cuprindea parcă o bucurie când știam că vine o zi de duminică în care aveam planificată o activitate cu prietenii. Mersul la film era un lucru măreț pentru generația mea. Și atunci tinerii știau să se distreze frumos prin lucrurile și jocurile care erau în vremea noastră. Acum e altfel. Au parte de mai multă tehnologie, mai mult acces la informație, mai multe alternative de a-și petrece duminicile. Noi știam să punem mai mult accent pe lucrurile mărunte și, într-adevăr, nefiind multe activități, ne bucuram când era un eveniment”, spune Maria Cormoș, din Baia Mare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here