CONSILIUL TINERETULUI DIN ROMÂNIA - De ce (n-)au mers tinerii la vot?

Consiliul Tineretului din România și-a propus să răspundă la întrebarea „De ce (n-)au mers tinerii la vot?”.

CONSILIUL TINERETULUI DIN ROMÂNIA - De ce (n-)au mers tinerii la vot?

Consiliul Tineretului din România și-a propus să răspundă la întrebarea „De ce   (n-)au mers tinerii la vot?”.

În stabilirea unor concluzii relevante despre și pentru tineri pe marginea Alegerilor Parlamentare 2020, responsabilii Consiliului de Tineret au menționat două informații importante: singura categorie de vârstă a cărei prezență la urne a înregistrat o creștere în ponderea totală față de alegerile parlamentare din 2016 a fost cea a populației cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani, în contextul alegerilor cu una dintre cele mai scăzute rate ale prezenței generale la vot din istoria democratică a României.

„Tinerii se simt din ce în ce mai puțin reprezentați, figurile politice nefiind prezente în mediile lor de socializare și având adesea o agendă paralelă cu dorințele lor. Dar, dincolo de numere, date, dincolo de rezultatul alegerilor și mai departe de statistici sunt de fapt povești nespuse, persoane reale care nici de această dată nu s-au făcut auzite. Ne lipsesc 74.61% din tineri, unde sunt cei 2.857.732 de milioane? Ne lipsesc 68.16% din români, unde sunt cei 10.693.130 milioane?”, au precizat responsabilii de tineret.

Răspunsuri de la Consiliul Tineretului 

Consiliul Tineretului vine cu răspunsuri în privința participării la vot a tinerilor.

Aceștia menționează că: „În perioada pandemiei, tendința generală a participanților la alegeri, la nivel internațional, a fost în scădere”.

Deși tinerii au devenit o categorie activă de alegători, nu doar prin prezența la vot, dar și prin demersurile întreprinse personal sau formal în scopul popularizării importanței votului, de această dată, potențialul demonstrat nu a fost atins.

„Alegerile parlamentare nu au beneficiat de popularitatea alegerilor locale și prezidențiale, din raționamente ce țin de auto-asocierea cu figuri politice și mize ce pot fi percepute aparent ca neavând efecte directe asupra individului”, au relatat responsabilii de tineret.

Un alt aspect este faptul că, ne aflăm la sfârșitul unui ciclu electoral, în doar doi ani trecând prin mai multe procese electorale (Referendumul din octombrie 2018, Alegerile Europarlamentare din mai 2019, cele două tururi ale Alegerilor Prezidențiale din 2019, Alegerile Locale 2020). Acest fapt a determinat o scădere în motivația de a participa din nou la procesul electoral.

„Important este că interesul tinerilor pentru segmentul politic, și implicit pentru implicare activă în viața cetății, atat prin vot, cât și prin alte mecanisme democratice, poate fi captat de inițiative politice coerente, previzibile și echilibare, care să răspundă în mod real nevoilor lor specifice”, au mai precizat responsabilii Consiliului de Tineret din România.

V.R.